O poezie a lui Zaharia Stancu

                            De unde vine seara,

                            cu întunericul ei străveziu,

                            vestind groasa smoală a nopţii?

                            Poate că vine,

                            ca şi vântul,

                  de dincolo de marginile pământului.
                      Poate că vine mai de aproape,

                            din câmpuri.

                            Poate că vine

                            din pădurea de peste râu,

                            ca o ciudată pasăre

                            cu mii şi mii de aripi.

                            Poate că vine de pretutindeni

                            şi de nicăieri.

                            Poate că vine de acolo

                            de unde vine moartea…