duminică, 7 aprilie 2013

Les autres

Știi tu, cititorule, ce este aceea o partiție? Este o despărțire a unei mulțimi în clase disjuncte. Ai înțeles ceva? Nimic, sunt convins. Așa că o să-ți dau un exemplu. Ia toți banii mărunți pe care-i ai în buzunar sau în poșetă și aranjează-i pe căprării: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 de bani. Acum gândește-te la mulțimea tuturor monedelor tale, indiferent de valoare și vezi că ai despărțit-o în grămezi. Grămezile alea sunt clasele disjuncte. Tot n-ai înțeles? Nu-i nimic, îți mai dau un exemplu. Gândește-te la toți oamenii care trăiesc în clipa asta. Ei formează o mulțime imensă. Îi poți împărți în clase disjuncte? Desigur și încă în mai multe moduri.
Ia de exemplu zilele anului. Toți cei născuți pe 1 ianuarie, indiferent de an, formează o clasă. Toți cei născuți în 2 ianuarie formează o altă clasă. Și tot așa, până la cei născuți pe 31 decembrie. Sau ia zilele săptămânii: toți cei care s-au născut luni întră în prima clasă, cei născuți mărți în a două clasă, până la cei născuți duminică, ultimii, care intră într-a șaptea clasă. De ce sunt clasele disjuncte? Pentru că n-au elemente comune. Nu există un om care să fie și în prima clasă și în a treia, asta ar însemna că el s-a născut și luni și miercuri. Ai o grădină? Bun. Ai pomi în ea? OK. Atunci gândește-te la mulțimea pomilor tăi și vezi că este alcătuită din clase disjuncte: merii, perii, cireșii etc. Clasa merilor și clasa prunilor sunt disjuncte, altfel ar trebui să ai un pom care e și măr și prun în același timp. Și acum fii atent. Gândește-te la omenire - mulțimea oamenilor adică. Fă o partiție a ei cu două clase. În prima clasă intri tu și numai tu, în cea de-a doua întră toți ceilalți, cu mic cu mare. Gata? Ai reprezentarea? Perfect. Sunt disjuncte clasele? Evident, tu ești tu și nu poți fi în același timp și altcineva. E limpede. Acum dă-le nume celor două clase. Nu te gândi mult, e simplu: clasa EU și clasa CEILALȚI, ăsta e modul natural de a le denumi. Eu însă știu o denumire mult mai potrivită pentru clasa pe care tu o numeșți CEILALȚI. Vrei să ti-o spun și ție? OK - numele ei este INFERNUL. Toți ceilalți la un loc, fără nicio excepție, formează INFERNUL. O spune Sartre, în 1944: „l'enfer, c'est les autres”. Cumplită observație, și cât de corectă....


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!