luni, 23 septembrie 2013

Plecarea lui Băsescu

Mi-am dat seama că săvârșeam o mare eroare: consideram că anti-basist = uselist. Cu alte cuvinte, îmi închipuiam că un anti-basist votează automat cu USL și că oricine nu votează cu USL este băsist. Sigur, mai există și variante legate de PRM, PPDD etc - dar ăștia oricum sunt sateliți ai USL-ului, așa încât i-am băgat pe toți în aceeași oală. La urma urmei, eu am susținut mereu ideea de a avea doar două tabere politice. Și acum, grație lui Băsescu, chiar îmi închipuiam că am ajuns acolo. Dar, cum spuneam, am înțeles cât de mare este eroarea pe care am comis-o.
Băsescu nu a împărțit scena politică în două - el a împărțit întreaga populație a României în două. Românii au devenit băsiști și anti-băsiști, indiferent dacă fac sau nu parte dintr-un partid. Cunosc oameni care au mers cu anti-basismul până acolo încât și-au renegat prietenii cei mai buni pentru că nu acceptau că șeful statului este Satana în carne și oase. Am pierdut personal un bun și drag prieten exact pe motivul asta. Cunosc oameni care dacă ar avea ocazia nu ar pregeta să-mi facă rău, numai pentru că am susținut (și susțin) că poziția lui Băsescu este cea corectă. Cu acești oameni nu există cale de înțelegere. Ei nu sunt neapărat useliști, dar au fost dresați de televiziunile lui Voiculescu atât de bine, încât au reacții pavloviene: când aud numele lui Băsescu, devin fiare. Dacă - Doamne ferește - România ar fi atacată mâine de tătari și Băsescu ar spune că trebuie să ne apărăm țara, acești oameni ar zice „moarte lui Băsescu”. Ei sunt dintre aceia despre care spunea Bertrand Russell că preferă să moară decât să gândească.
Cu ocazia alegerilor din Germania, am avut prilejul să văd până unde poate merge ura irațională împotriva lui Băsescu. Am întâlnit oameni care o urăsc pe Angela Merkel din toată fibra lor, pentru simplul motiv că l-a susținut pe Băsescu (de fapt principiile europene) la referendum. Abominabil este un cuvânt prea slab pentru a califica așa o gândire. Sunt oameni care nu au nimic de împărțit cu politica germană, unii nici nu știu ce e CDU și ce e SPD, dar pentru simplul fapt că tu o susții pe Merkel te-ar călca în picioare. Ei sunt anti-băsiști și pentru ei nimic nu contează câtă vreme te asociază în vreun fel cu actualul șef al statului. Poți să ai tu dreptatea lui Cristos, tot demn de spânzurătoare te consideră. Din păcate, asta e România de azi și această realitate mă face să spun, deși nu-mi convine, că abia aștept să se termine mandatul lui Băsescu, pentru ca această mlaștină a urii să sece. Cred că Băsescu și-a făcut datoria - justiția merge și pare a nu mai asculta de comanda politică. În plus, UE are un cuvânt de spus în deciziile guvernului - indiferent al cărui partid este el. După plecarea lui Băsescu, nu cred că se mai poate întâmpla ceva grav, cum ar fi o întoarcere la justiția aservită, care să-i protejeze pe gangsteri, oricât și-ar dori asta saurienii din USL. Cred că politica de tip Hrebenciuc a ajuns la final și-și va da obștescul sfârșit cât de curând. Așa că Băsescu poate să plece.
Sigur că anti-baseii se vor mai hrăni o vreme din cadavrul lui, dar până la urmă se vor liniști. Dacă Voiculescu va rămâne în libertate, probabil că posturile lui vor continua să inflameze spiritele și să spele creierele românilor. Atunci, anti-băseii vor fi asmuțiți împotriva altor ținte. Dar nu cred să se mai ajungă vreodată la ce-a fost în anii din urmă.


2 comentarii:

  1. Pina la urma e pura problema de simpatie si de antipatie. Desi in realitate fiecare individ trebuie luat in sine, pentru ca 1.nimeni nu concureaza, deocamdata, cu nimeni si 2.partidele sint vax in raport cu interesul personal al fiecarui membru, sa admitem, totusi, ca se compara x cu y. Atunci ai, pur si simplu, oameni care-l considera pe Basescu mai insuportabil decit pe oricare din "contra-candidatii" lui: Voiculescu, Hrebenciuc, Antonescu, you name it. N-are importanta. E pur si simplu chestie de preferinta.

    La faza cu corectitudinea si apolitismul structurilor de stat, simt insa necesar sa-l citez pe Doru Buscu: "Oricare ar fi epsilon mai mare ca zero, există mereu un prost, P, care să creadă că diferența dintre Băsescu și adversar se numără corect." Nu e o chestie peiorativa, ci o judecata cit se poate de rationala. Oricite dovezi am avea sprijinind teoria ca partidul "X" sau persoana "X" are coada bagata in cutare afacere, mereu va exista unul care sa fie convins ca nu e asa.

    Si convingerea respectiva e fondata, in cele din urma, tot pe preferinta. Logica aiurita a sentimentului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ti-ai gasit sa-l citezi pe Doru Buscu...:puke:
    E ca si cum l-ai cita ca martor pe Azazel intr-un proces judecat de Behemoth

    RăspundețiȘtergere

După mine!