Sfecla roșie
Denumire știinţifică: Beta rubra.
Prezentare. Sfecla roșie este o plantă bienală. Aparţine de familia
chenopodiaceelor și se remarcă printr-o rădăcină foarte dezvoltată. În primul
an de vegetaţie, partea aeriană a sfeclei roșii se prezintă sub formă de frunze
lung peţiolate. În al doilea an, sfecla dezvoltă o tulpină puternică, aproape
lemnoasă, ramificată în partea superioară. Pe această tulpină apar florile, de
culoare alb-verzuie.
Pentru uz medicinal se prepară și se consumă rădăcina,
bine cunoscută în orice bucătărie. Foarte folosit în terapii, dar și în
alimentaţia curentă, este sucul de sfeclă roșie, acesta păstrând intacte toate
calităţile plantei. Sucul de sfeclă se poate combina și cu alte sucuri, cum ar
fi cele de morcovi sau de castraveţi. Sfecla roșie se folosește în bucătărie,
fiind preparată în cele mai diverse moduri, precum și în salate. Pusă la foc,
sfecla roșie își pierde din calităţi. Din rădăcina și frunzele de sfeclă roșie
se mai prepară, pentru uz medicinal, decoct și cataplasme.
Substanţe active importante: săruri minerale (calciu, sodiu, potasiu, fier, fosfor), microelemente
rare (rubidiu, cesiu), vitaminele A, B1, B2, C și PP, asparagină, acid glutamic,
betacianină, colină, hidraţi de carbon, protide. În cantităţi însemnate se găsește
potasiul.
Întrebuinţări. Cercetări mai noi au evidenţiat faptul că sucul de sfeclă
roșie are proprietăţi antigripale și antiinfecţioase. Datorită conţinutului său
complex, sfecla roșie este un aliment nutritiv și energizant, revigorant,
reconfortant, remineralizant, fiind recomandată celor care se simt slăbiţi
fizic și psihic, convalescenţilor, anemicilor, dar și celor care au probleme
circulatorii. De altfel, sfecla roșie este
indicată în consumul celor care au probleme cu tensiunea arterială
(hipertensiune). Determinând formarea de enzime, sfecla roșie este benefică
pentru activitatea din tractul gastro-intestinal, facilitând digestia și toate
celelalte procese legate de aceasta. Sfecla roșie este recunoscută și ca un
depurativ activ. Are și proprietăţi diuretice, acţionând, totodată, și
asupra calculilor renali. Unii specialiști în
probleme naturiste consideră sfecla roșie ca fiind un agent demn de luat în
seamă în profilaxia și combaterea tumorilor. Decoctul de frunze sau din
rădăcină și frunze de sfeclă roșie are aplicaţii terapeutice externe – în
afecţiuni dermatologice, dar și în afecţiuni ginecologice. Deosebit de
apreciate sunt curele cu suc de sfeclă roșie, pentru întărire și revitalizare.
Aceste cure, care au și scop profilactic, înseamnă consumarea unui pahar de suc
de circa 100 ml, în fiecare dimineaţă, timp de o lună. Toţi specialiștii naturiști
sunt de acord că diabeticii trebuie să evite consumul de sfeclă roșie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu