Biserica creștină se sprijină pe un număr de absurdități atât de mari încât nu e de mirare că foarte multă lume se îndepărtează de dogmele ei și preferă să creadă independent în Cristos. Și eu mă gândesc adesea că pot să cred liniștit că a existat un om care a făcut minuni, care a fost răstignit pe cruce și a înviat, dar nu am cum să accept că dacă am comis niște păcate în tinerețe și nu m-am dus să mă spovedesc la un popă burtos, o să ard la infinit în focul Gheenei.
Sunt foarte multe întrebări pe care și le pun credincioșii, la unele dintre ele răspunsul oficial al Bisericii fiind „asta este o taină, nu putem noi înțelege cu mințile noastre limitate”. De ce adică și-ar fi dat Dumnezeu pe unicul său fiu să fie torturat și ucis ca să fim noi absolviți de păcate, însă nu ne lasă nicicum să pricepem de ce un japonez care n-a auzit de Cristos, dar se ferește din instinct de păcate, trebuie să se ducă și să ardă în Iad, rămâne un mare mister pentru mine și cred că pentru mulți alți creștini.
Unul dintre oamenii care au înțeles că astfel de lucruri nu fac bine Bisericii și nici credincioșilor, a fost Papa Ioan Paul al II-lea. El a încercat să rezolve o seama din problemele de doctrină care nenorocesc milioane de creștini cu sufletul sfâșiat de îndoială, care, pentru că nu pot acceptă unele dintre aiurelile dogmei se auto-condamnă și trăiesc o viață de chin sufletesc permanent. Iată numai câteva dintre afirmațiile papei, pentru care orice creștin ar trebui să-i mulțumească, dar pentru care el a fost puternic contestat și acuzat de fanaticii catolici și ortodocși:
"Copiii nu au nevoie de botez pentru a fi mântuiți".
"Musulmanii se închină și ei Dumnezeului Cel Adevărat"
"Trebuie să ne rugăm cu toții împreună pentru unitate"
"Masonii sunt fii ai lui Dumnezeu"
"Căsătoriile mixte sunt bune și trebuiesc încurajate"
"Toți oamenii se vor mântui"
"In Hinduism, oamenii ajung la Dumnezeu prin iubire și prin încredere"
"Teoria evoluționistă este mai mult decât o ipoteză"
Pentru astea și pentru multe altele, Papa Ioan Paul al II-lea a fost numit „ereticul suprem” și tot felul de fundamentaliști exaltați au șters cu el pe jos în numele purității doctrinei creștine. De ieri, însă, Ioan Paul al II-lea a devenit sfânt al catolicilor și adevărul celor spuse de el nu mai poate fi pus la îndoială de turma credincioșilor. Un mare pas în direcția reunificării creștine din 2054 (teoria mea), când se împlinesc 1000 de ani de la Marea Schismă.
Nici eu nu cred ca e musai sa te spovedesti la un preot burtos, dar:
RăspundețiȘtergere- Poti sa-ti alegi ce fel de preot doresti, pentru a te spovedi. Nu-i deloc obligatoriu sa fie cel de care apartii. Mai ales prima data, este chiar recomandabil sa-ti alegi un preot pe care il respecti si admiri.
- Ideea de baza este ca daca reusesti sa lichidezi cu trecutul (cu adevarat, nu in sensul ca esti ocupat si nu mai ai timp sa te gandesti la el), daca ajungi sa te simti pretuit si iubit indiferent de ce ai facut la un moment dat, daca te simti ca un copil iesind in strada intr-o dimineata de primavara ... well, atunci e mai bine decat invers :)
Asa-i cum spui. Dar daca totusi nu fac ce zici tu, nu cred ca trebuie sa ard in focul Gheenei.
RăspundețiȘtergere