duminică, 20 aprilie 2014

Cristos, John Wayne si ciolanele


În perioada asta, creștinii (fie ei credincioși sau nu) își urează unii altora să fie mai buni. Foarte frecvent se trimit mesaje cu conținut moral, în care se face apel la exemplul lui Cristos, ori se redau întâmplări din cele aproape neverosimile cu oameni care se jertfesc pentru semenii lor etc. Fapte înălțătoare, exemple luminate, vin toate să contribuie la un fel de mare împăcare generală prilejuită de Învierea Domnului. 
Din păcate, acest tsunami de apeluri la bunătate revărsat de-a lungul și de-a latul lumii creștine, este doar un fel de butaforie. Știți cum? Ca la Hollywood, când se turnau filmele cu John Wayne. Se transforma un anume loc, cu ajutorul decorurilor de carton, în orășel prăfuit plin de bandiți pistolari și gata, ăla era Vestul Sălbatic. Când filmările se încheiau, angajații strângeau decorurile, împachetau fațadele de carton ale caselor și plecau acasă. 
În primul rând că există milioane de necredincioși care trimit mesaje pascale doar pentru că așa face lumea în această perioadă. Mesajele lor sunt stereotipe (și chiar mă întreb cum ar putea, până la urmă, să fie, după atâtea decenii în care s-au tot transmis) și nu au darul de-a te face să trăiești vreo emoție. Subalternii trimit șefilor urări de sănătate, fericire și lumină în suflet, elevii trimit profesorilor aceleași răsuflate urări cu „mulți elevi silitori” și, în general, cei care au vreun interes, le trimit felicitări cu ouă roșii, iepurași și îngeri bucălați celor de la care speră să obțină ceva. Dacă dăm la o parte această avalanșă de mesaje, o să rămânem cu extrem de puține din cele autentice.
În al doilea rând, apelurile la a deveni mai bun sunt niște prostii de înaltă clasă. De ce să-i ceri omului una ca asta exact de Învierea lui Cristos? Ce anume speri tu, care-mi zici mie că îmi dorești să fiu mai bun, să se întâmple cu adevărat? Să se schimbe ceva, pentru că e Paștele și eu să nu mai fiu cel de acum o zi? De ce s-ar întâmpla asta? Pentru că a înviat Cristos? Dar de ce nu-mi ceri asta în luna august, ori în noiembrie, când Cristos este alive și I te poți ruga pentru mine și pentru cine vrei tu? În fiecare zi poți să-mi trimiți o vedere și să scrii pe ea „Fie ca Dumnezeu să te ajute să fii un om mai bun”. Numai că asta, vezi bine, se poate interpreta ca hărțuire. Ca să nu mai spun că reacția celor mai mulți oameni la primirea unei astfel de urări ar putea fi una destul de neplăcută pentru expeditor: „Adică vrei să spui că sunt un om rău? Da? Stai tu numai, atunci, dacă e pe-așa...”
Trece Paștele și valul de mesaje se stinge. Butaforia este strânsă și pusă în debara pentru anul viitor. Oamenii revin la preocupările lor dinainte. Cine era hoț, se întoarce la hoții. Cine era zbir, se duce și își umilește din nou angajații. Cine era necredincios, revine la necredința lui. Ce rămâne, așadar, în urma agitației pascale? Vă spun eu: ciolanele a milioane de ființe nevinovate - mieii care au fost sacrificați pentru ca, pe toate meridianele, creștinii să-și exprime bucuria Învierii înfulecându-le carnea fără de păcat.
Așa că nu-mi rămâne decât să vă urez ca Sfânta Lumină să vă aducă... pardon, mă scuzați, asta nu e de-aici...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!