Invrednicire (5)

Ritual
Stii tu, femeie, ca vantul acesta al carui vuiet
iti increteste pielea omoplatilor,
care clatina tiglele acoperisului si sperie carabusii
adormiti printre pietrele din fundul curtii,
se afla in noaptea asta aici doar pentru tine?

Zephyros este numele lui si vine din insula greaca Erinia
manat de implacabila lege a nelinistii vanturilor, dupa care
odata la fiecare suta de ani de singuratate
in jurul tamplelor unei prea frumoase femei
precum uroborosul sarpe trebuie sa se incolaceasca.

In cinstea lui, femeie, in cinstea lui si-a ta,
ciresii au inflorit mai devreme, intelesi fiind cu caisii.
Priveste cum si-au amestecat petalele sub rasuflarea zeitei Selene
si tainic tresalta in ritmurile dublului concert al lui Bach.

Pune-ti in jurul gatului esarfa de culoarea glicinei
leapada restul vesmintelor ca pe inutile poveri
uita stravechile spaime si in iarba desculta paseste:
in noaptea aceasta niciun sarpe calcaiul nu ti-l va intepa.

Danseaza, femeie, danseaza cu vantul Zephyros
asculta-l soptindu-ti povestile lui cu uriasi si corabii.
Odata la o suta de ani se intampla aceasta,
odata intr-o viata de om, ori de cires.

Iar cand in zori, istovita de implinirea ritualului secular,
in iarba inrourata te vei ghemui precum cumintenia pamantului,
eu langa tine, ganditor si tacut ma voi aseza
inconjurandu-ti umerii cu salul tau preferat din casmir 
si langa tampla iti voi sopti, cu glas tot mai bland: s'agapo,
s'agapo agapi mou.
Raul Baz, 08.04.2014