Prin experimentare
s-a constatat că păsările, în general, au simţul mirosului foarte slab. Nici chiar vulturii hoitari nu-şi găsesc hrana mirositoare cu
ajutorul simţului
olfactiv, ci cu ochii lor extrem de ageri. În
schimb, corbii detectează evident si prin miros, de pildă un cadavru acoperit gros
de zăpadă. O întîmplare m-a făcut să mă conving că micii piţiguşi au simţul mirosului bine
dezvoltat.
În timpul războiului, cînd
unele alimente se găseau destul de greu, în
cursul unei călătorii am aflat şi am cumpărat cîteva kilograme de untură de porc, ca să o duc acasă. Fiind ger şi untura îngheţată tare ca un bloc de piatră, n-am mai pus-o în vreun bidon, ci am lăsat să fie împachetată bine. Vînzătorul mi-a făcut pachetul cu mare grijă. Întîi a învelit blocul de grăsime în două rînduri de hîrtie pergamentată, impermeabilă, apoi în alte două, dintre care cea exterioară era hîrtie de împachetat, groasă. Pachetul, legat bine cu
sfoară,
era închis perfect; din grăsimea îngheţată nu s-a strecurat nici măcar o pată prin straturile de hîrtie.
Ajuns acasă, seara tîrziu, am aşezat pachetul afară, pe o terasă de la etaj, într-un
frig de vreo şaisprezece
grade. A doua zi dimineaţa, tîrzior, cînd am ieşit ca să ridic untura, văd hîrtiile rupte într-un loc, iar în
untură o
gaură cît pumnul. În
crengile copacilor din apropiere, o ceată de piţiguşi de cei cu burta galbenă îşi ştergeau mulţumiţi ciocurile. M-am retras şi îndată au revenit bieţii flămînzi ca să mai ciupească din bunătatea descoperită.
Este în afară de îndoială că piţiguşii n-au putut descoperi
altfel grăsimea
decît după miros. Untura era îngheţată bolovan, hîrtiile nestrăbătute şi acopereau bine conţinutul. Au mirosit ce era ascuns, au sfîşiat într-un loc cămăşile de hîrtie şi s-au ospătat. Deci piţiguşii au miros, şi încă unul destul de ager.
Această constatare m-a făcut să-mi pară bine de puţina pagubă pe care mi-au făcut-o.Ionel Pop - Instantanee din viata animalelor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu