Animalul Mariei, numit Richi, este fără doar și poate o făptură parșivă și pusă pe rele. Nu o să stau să povestesc despre toate fazele de care am parte când suntem împreună, o să mă limitez la ultima ispravă. Ieri dimineață l-am dus la plimbare, ca de obicei. M-a târât prin toate mormanele de frunze, pe lângă fel de fel de mașini cu cauciucuri atractive etc. S-a ușurat pe vreo 50 de copaci tineri și bătrâni, a făcut caca pe malul șuvoiului de infecții numit Bega, apoi a acceptat să se întoarcă acasă. Bun, am putut să plec liniștit să rezolv ce am de rezolvat. M-am întors pe la prânz și, când să mă așez la calculator...
Dar mai bine pun o poză, care face cât 1000 de cuvinte:
Dar mai bine pun o poză, care face cât 1000 de cuvinte:
Ce se vede aici este dedesubtul prăfuit al biroului meu, cu toate mațele de la toate device-urile posibile. Când vine Lenuța să dea cu mopul, aici nu se bagă, zicând că îi este frică să nu se întâmple nu știu ce. Ei bine, câinele exasperant s-a băgat el sub birou și a depus ceea ce se vede. Sunt convins că în parșivenia lui, a păstrat aceste rezerve în mod deliberat. Putea să le dea drumul împreună cu celelalte, lângă Bega, dar el nu, s-a gândit că e mult mai bine să-mi facă o surpriză. În concluzie: cine vrea bichon să se aștepte la fel de fel de faze de acest gen, desigur premeditate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu