Cîrnatul
Un om
şi-a ucis soţia şi-a făcut-o cîrnaţi. Fapta a devenit notorie. Omul a fost
arestat. S-a mai găsit doar un cîrnat. Indignarea a fost mare. Cazul a fost
preluat de judecătorul cu cel mai înalt rang al ţării.
Sala
de şedinţe a tribunalului e luminoasă. Prin fereastră pătrunde soarele.
Pereţii sunt oglinzi orbitoare. Oamenii — o masă clocotitoare. Umplu sala. Se
aşează pe pervazul ferestrelor. Atîrnă de candelabre. La dreapta, arde ca un
foc chelia procurorului. E roşie. La stînga stă apărătorul. Ochelarii îi sunt ca
nişte discuri oarbe. Acuzatul stă în mijloc, între doi poliţişti. Mîinile-i
sunt mari. Degetele au vîrfurile albastre. Deasupra tuturor, tronează
judecătorul suprem. Roba îi e neagră. Barba — un steag alb. Ochii — serioşi.
Fruntea — limpezime. Sprîncenele — mînie. Chipul — omenie. În faţa lui —
cîrnatul. Se află pe o farfurie. Deasupra judecătorului suprem tronează
Dreptatea. Ochii-i sunt legaţi. În mîna dreaptă ţine o spadă. În stînga, o
balanţă. E toată din piatră.
Judecătorul suprem ridică mîna. Oamenii tac.
Mişcarea încremeneşte. Sala se potoleşte. Timpul stă la pîndă. Procurorul se
ridică în picioare. Pîntecul îi este ca un glob pămîntesc. Buzele — o
ghilotină. Limba — cuţitul ghilotinei. Cuvintele au efectul unui ciocan asupra
sălii. Acuzatul se cutremură. Judecătorul ascultă atent, între sprîncene i s-a
format o cută. Ochii îi sunt ca nişte sori. Razele lor îl lovesc pe acuzat. Acesta se prăbuşeşte. Genunchii îi
tremură. Mîinile imploră. Limba îi atîrnă. Urechile i se pleoştesc. Cîrnatul
din faţa judecătorului suprem e roşu. Stă acolo. Umflat. Capetele lui sunt rotunde.
Sfoara din capăt e galbenă. Nu se mişcă. Judecătorul suprem se uită la cel mai
umil dintre oameni. Acesta-i mic. Pielea îi este tăbăcită. Gura — ca un cioc.
Buzele — sînge uscat. Ochii — ca nişte vîrfuri de andrele.
Degetele — groase. Fruntea — plată. Cîrnatul miroase plăcut. Se apropie. Pielea
este aspră. Cîrnatul este moale. Este consistent. Unghia lasă o urmă în formă
de semilună. Cîrnatul este cald. Are o formă durdulie. Procurorul tace.
Acuzatul ridică ochii. Privirea-i — un copil chinuit. Judecătorul suprem ridică
mîna. Apărătorul sare în sus. Ochelarii dansează. Cuvintele sar în sală.
Cîrnatul scoate aburi. Aburii sunt calzi. Se aude pocnetul unui briceag ce se
deschide. Cîrnatul stropeşte. Apărătorul tace. Judecătorul suprem se uită la
acuzat. E jos de tot. E un purice. Judecătorul suprem scutură din cap.
Privirea-i exprimă dispreţ. Judecătorul suprem începe să vorbească. Cuvintele-i
sunt spade ale Dreptăţii. Ele cad peste acuzat ca nişte munţi. Frazele-i sunt frînghii.
Ele biciuiesc. Sugrumă. Omoară. Carnea e gingaşă. Dulce. Se topeşte ca untul.
Pielea e ceva mai rezistentă. Pereţii ameninţă. Tavanul îşi strînge pumnii.
Ferestrele scrîşnesc. Uşile se zguduie în ţîţîni. Pereţii bat din picioare.
Oraşul păleşte. Pădurile se usucă. Apa se transformă în vapori. Pămîntul se
cutremură. Soarele moare. Cerul se prăbuşeşte. Acuzatul este condamnat.
Moartea îşi deschide botul. Briceagul stă pe masă. Degetele sunt cleioase. Se
şterg de roba neagră. Judecătorul suprem tace. Sala e moartă. Aerul — greu.
Plămînii — plini de plumb. Oamenii tremură. Acuzatul stă lipit de scaun. E
condamnat. Are dreptul la o ultimă dorinţă. Stă chircit. Dorinţa i se furişează
din creier. E mică. Creşte. Devine uriaşă. Se umflă. Prinde contur. Obligă
buzele să se deschidă. Se năpusteşte în sala tribunalului. Răsună. Perversul ucigaş
ar dori să mănînce ce a mai rămas din sărmana lui soţie: cîrnatul. Se aud
strigăte de oroare. Judecătorul suprem ridică mîna. Oamenii tac. Judecătorul
suprem este ca un Dumnezeu. Vocea lui este o surlă a Judecăţii de Apoi.
Aprobă îndeplinirea dorinţei. Condamnatul poate mînca cîrnatul. Judecătorul suprem priveşte în farfurie.
Cîrnatul a dispărut. Tace. Tăcerea e surdă. Oamenii se uită la judecătorul
suprem. Ochii condamnatului s-au mărit, în ei se citeşte o întrebare. Întrebarea
este îngrozitoare. Ea se prelinge în sală. Coboară pe podea. Se agaţă de
pereţi. Se tîrăşte sus pe tavan. Îi cuprinde pe oameni. Sala se lărgeşte. Lumea
devine un uriaş semn de întrebare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu