Mutătoarea
Denumire ştiinţifică: Bryonia alba;
Bryonia dioica.
Denumiri populare: mutătoare cu
poame roşii, mutătoare cu poame negre; mai poate fi întâlnită şi sub numele de împărăteasă;
mutătoarea cu poame roşii se mai numeşte şi cireaşa câinelui.
Prezentare. Mutătoarea este o
plantă perenă, agăţătoare, foarte vitală. Poate fi întâlnită în flora spontană –
prin tufişuri, prin alte vegetaţii sau amenajări lemnoase de mică înălţime.
Face parte din familia cucurbitaceelor. Rădăcina este pivotantă. Tulpinile, în
lungime de trei-patru metri, se agaţă cu ajutorul cârceilor. Frunzele sunt palmat-lobate.
Florile de mutătoare, mascule şi femele, sunt dispuse în formă de ciorchine,
culoarea lor fiind albă sau galben-verzuie. Mutătoarea înfloreşte din iunie şi
până în august. Pentru aplicaţii medicinale se recoltează rădăcinile, înainte
sau după perioada de vegetaţie, uneori şi
fructele (care sunt partea cea mai otrăvitoare a acestei plante), din care se
prepară decoct, pulbere, tincturi, extracte, mixturi, cataplasme, produse farmaceutice.
Substanţe active importante: substanţe specifice, cum ar fi brionina, brionidina, răşini, tanin, rezine,
compuşi minerali. Uleiurile volatile şi alcaloizii dau acestei plante o valoare
medicinală semnificativă. Mutătoarea este o plantă toxică, producând disfuncţii,
mai ales la nivelul rinichiului şi al ficatului, putându-se ajunge la stări
grave, cum ar fi paraliziile, coma şi chiar moartea. Din acest motiv, în
terapiile interne, preparatele pe bază de mutătoare se vor utiliza cu maximă
grijă şi numai sub supravegherea specialistului.
Întrebuinţări. Mutătoarea are
proprietăţi purgative puternice, acţionând în manieră radicală. Efecte notabile
are şi în bolile reumatismale. Pentru uz intern, preparatele din această plantă
sunt indicate în hipertensiune, congestii, răceli, pneumonie, dispepsii,
dizenterie, tuse convulsivă, parazitoze intestinale. Aceste preparate au şi
calităţi emetice (provoacă greţuri, vărsături). În aplicaţii externe se foloseşte
rădăcina dată prin răzătoare, cunoscută şi sub numele de untul pământului. Un
tratament asemănător se poate face şi cu maceratul de mutătoare, un produs obţinut
prin păstrarea rădăcinii acestei plante în alcool. În aplicaţii externe, mutătoarea
acţionează împotriva micozelor cutanate, ulcerelor cutanate, reumatismelor,
cefaleelor, gutei, contuziilor. Mutătoarea este întrebuinţată, uneori, în
tratamente homeopatice. Mai nou, se afirmă că preparatele de mutătoare ar avea şi
efecte imunostimulatoare, fiind un posibil remediu în bolile canceroase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu