Muştarul alb
Denumire ştiinţifică: Sinapis alba.
Denumiri populare: muştar de grădină,
rapiţă albă, rapiţă de grădină.
Prezentare. Muştarul alb este o
erbacee anuală ce aparţine de familia cruciferelor. Se întâlneşte în culturi,
unde poate ajunge la înălţimea de un metru. Muştarul alb are tulpinile
ramificate, florile sale fiind galbene. Seminţele sunt alb-gălbui şi au întrebuinţări
în industria alimentară (condiment). Seminţele de muştar alb sunt folosite, cu
succes, şi în aplicaţii medicinale, muştarul fiind un remediu din medicina
tradiţională.
Substanţe active importante. Muştarul alb conţine, printre altele, câteva substanţe specifice:
sinalbina, mirozina, mirozinatul de potasiu.
Întrebuinţări. Muştarul alb este
un laxativ bine cunoscut, utilizat de către cei care suferă de constipaţie şi
de tulburări digestive. Are şi calităţi calmante, cicatrizante, antimicrobiene.
Reglează activitatea stomacală şi intestinală şi potoleşte arsurile din tractul
gastro-intestinal. Acţionează, de asemenea, în afecţiuni ale pancreasului şi
face poftă de mâncare. În legătură cu principala utilizare medicinală –
combaterea constipaţiei – reţeta e simplă: seara, înainte de culcare, se înghit
seminţe întregi, pe o durată de 7 – 8 zile. Se începe cu o linguriţă de seminţe
şi, în funcţie de necesităţi, se ajunge până la o lingură pe seară. Pentru a
putea fi înghiţite, seminţele de muştar se iau cu puţină apă sau cu puţin
lapte. Apoi, aplicaţia este întreruptă printr-o pauză de o săptămână, cel mult două,
după care, numai în caz de nevoie, cura se reia.
Muştarul negru
Denumire ştiinţifică: Brassica nigra.
Denumiri populare: hardal, muştar
de câmp, muştar sălbatic.
Prezentare. Muştarul negru este
o plantă anuală, din familia cruciferelor. Se cultivă. Tulpina muştarului negru
este cilindrică şi are perişori. Înălţimea la maturitate a acestei plante este
de maxim 1,5 metri. Florile sunt galbene, iar seminţele, rotunde, sunt brun-roşietice
sau cafenii. Pentru uz medicinal se recoltează seminţele şi păstăile.
Substanţe active importante: sinigrină, mirozină, ulei gras (seminţele de muştar negru conţin circa 30%
ulei gras), mirozinat de potasiu. Mirozinatul de potasiu este compusul care dă
muştarului calitatea de a fi revulsiv.
Întrebuinţări.
În
aplicaţii medicinale, seminţele de muştar negru se folosesc sub formă de făină.
Preparatul sub care se utilizează este cataplasma. Muştarul negru are o
calitate rară – este revulsiv. Aplicată pe piele, făina de muştar potenţează
activitatea dintr-un organ intern sau dintr-o zonă a corpului, determinând
aducerea, la locul afectat, a unui aflux de sânge. Astfel, se fac tratamente
reuşite în dureri reumatice sau în cazul unor organe interne afectate de
suferinţă, blocate sau cu funcţionare lentă. Cu muştar negru se realizează
decongestii pulmonare, se ameliorează sau se tratează răcelile, bronşitele,
gripele, inflamaţiile articulare. Alt mod de utilizare a muştarului negru în
scopuri medicinale – băile cu făină, care
pot fi băi locale sau generale. Băile generale sunt deosebite – produc o răvăşire
benefică a întregului organism. Muştarul negru este recunoscut ca un adevărat
medicament în tratarea inflamaţiilor articulare, a reumatismului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu