Pana sa intram intr-o analiza si discutie mai serioasa a ceea
ce s-a intamplat pe 9 Decembrie 2012, sa clarificam un lucru esential.
Cum era de asteptat, pentru ca minte multa nu trebuie ca sa
produci astfel de platitudini populiste si lipsite de orice logica, avem acum
povestea asta cu Poporul nevinovat, manios, care nu s-a prezentat, care da un
vot de blam, care da o lectie, care are intotdeauna dreptate etc.
Atat timp cat pseudo-observatia asta tipica populismului celui
mai rudimentar nu este dezamorsata din discutie, discutia publica nu poate
continua. E blocata.
Intelegem ca elita politica e in eroare si trebuie taxata, ca
PDL n-a avut o oferta electorala optima etc. dar de aici pana la teoria asta
juvenila cu Poporul, intelepciunea sa si invatarea de minte e cale lunga.
Care e morala teoriei in cazul de fata? Ca nu se intelege.
Deci Poporul in ciuda tuturor evidentelor, logicii si bunului
simt angajeaza niste piromani ca sa-l pazeasca de incendiu iar apoi toata
lumea trebuie sa cada pe spate extaziata de intelepciunea Poporului?
Sa vedem povestea asta ca un model de proces politic de la
care trebuie sa invatam ceva? Ce? Ca Poporul, cand il apuca o suparare pe clasa
politica, voteaza pe inculpatul Stan, pe Gigi Becali si da un vot de confidenta
Grupurilor Infractionale Organizate de catre partea cea mai rea a clasei
politice?
Ce sens si ce inteles adanc are povestea asta cu Poporul si
situarea lui dincolo de orice critica si posibilitatea erorii?
Poti sa intelegi si apreciezi o teorie care macar are o minima
logica interna. Uite la monarhisti, de exemplu, ei sunt extaziati de iminenta
restauratiei sub USL. Asa da. Are macar o logica a ei, un fir narativ in care A
se leaga logic cu B, chiar daca nu are nici cea mai mica legatura cu realitatea
inconjuratoare.
Cineva spune: “Nu poti injura clientii care te refuza pentru
ca tu esti un negustor prost si nu stii sa-ti vinzi marfa sau, mai rau, nici
macar nu esti interesat sa ti-o vinzi.”
Nu despre asta e vorba aici. Pai in lumina celor de mai sus,
clientii au apreciat marfa politica a secretarei lui Dragnea, nu? De ce nu i-ar
injura o persoana normala si responsabila? Sunt de injurat.
Realitatea este ca povestea asta cu Poporul si dreptatea sa
ascunde o tema mai adanca. Si anume teoria implicita ca atat timp cat prostia
este exercitata in grupuri majoritare, devine intelepciune premiabila. Despre
asta vorbim aici: Prostie si iresponsabilitate exercitata in grupuri mari si cu
premeditare. Se implica - printr-un rationament niciodata clar - ca atat timp
cat grupul este majoritar si se poate autodeclara ca este sau reprezinta ceva
numit “Poporul”, se afla dincolo de bine si rau. Ceva ce prin definite are
drepate.
Evident ca nu este asa. Si evident ca asta nu trebuie sa fie
interpretat ca un argument anti-democratie. Democratia este in prinicipiu un
mecanism neutru de decizie colectiva. Depinde de cine il opereaza si cu ce.
Pe scurt, haide sa fim seriosi. Popoarele gresesc,
majoritatile pot gresi. Istoria e plina de astfel de cazuri. Uneori isi revin
si corecteaza sau compenseaza greseala, alteori nu, si greseala le este fatala.
Este un fapt istoric incontestabil.
In cazul de fata, orice criteriu politic, istoric si de bun
simt spune un singur lucru: decizia colectiva luata de societatea romana pe 9
Decembrie 2012 este departe de a reflecta maturitate, responsabilitate si
inteligenta politica. Asta e.
Nu e insa prima data cand un popor ia o decizie colectiva ce
ridica semne de intrebare serioase cu privire la viitorul sau, sau mai bine zis
la capacitatile sale colective de a-si administra cu succes viitorul. Adevarata
problema este daca isi mai revine dupa greseala sau nu. Unele popoare au
reusit. Altele nu. In ce categorie intra cazul romanesc e greu de spus la
aceasta ora.
Ceea ce este sigur, este ca azi 10 Decembrie 2012, unul din
miturile national-populiste care strabate ca un fir rosu istoria si retorica
noastra publica moderna de 200 de ani -acesta cu Poporul oropsit si infinita sa
intelepciune colectiva- e mort, terminat.
Asa stand
lucrurile, cu cat este ingropat mai repede, cu atat mai bine.
Editorial preluat din http://www.blogary.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu