luni, 10 decembrie 2012

O clarificare a lui Dragos Aligica

Poporul, in intelepciunea sa. Sfarsitul unui mit national
Pana sa intram intr-o analiza si discutie mai serioasa a ceea ce s-a intamplat pe 9 Decembrie 2012, sa clarificam un lucru esential.
Cum era de asteptat, pentru ca minte multa nu trebuie ca sa produci astfel de platitudini populiste si lipsite de orice logica, avem acum povestea asta cu Poporul nevinovat, manios, care nu s-a prezentat, care da un vot de blam, care da o lectie, care are intotdeauna dreptate etc.
Atat timp cat pseudo-observatia asta tipica populismului celui mai rudimentar nu este dezamorsata din discutie, discutia publica nu poate continua. E blocata.
Intelegem ca elita politica e in eroare si trebuie taxata, ca PDL n-a avut o oferta electorala optima etc. dar de aici pana la teoria asta juvenila cu Poporul, intelepciunea sa si invatarea de minte e cale lunga.
Care e morala teoriei in cazul de fata? Ca nu se intelege.
Deci Poporul in ciuda tuturor evidentelor, logicii si bunului simt angajeaza niste piromani ca sa-l pazeasca de incendiu iar  apoi toata lumea trebuie sa cada pe spate extaziata de intelepciunea Poporului?
Sa vedem povestea asta ca un model de proces politic de la care trebuie sa invatam ceva? Ce? Ca Poporul, cand il apuca o suparare pe clasa politica, voteaza pe inculpatul Stan, pe Gigi Becali si da un vot de confidenta Grupurilor Infractionale Organizate de catre partea cea mai rea a clasei politice?
Ce sens si ce inteles adanc are povestea asta cu Poporul si situarea lui dincolo de orice critica si posibilitatea erorii?
Poti sa intelegi si apreciezi o teorie care macar are o minima logica interna. Uite la monarhisti, de exemplu, ei sunt extaziati de iminenta restauratiei sub USL. Asa da. Are macar o logica a ei, un fir narativ in care A se leaga logic cu B, chiar daca nu are nici cea mai mica legatura cu realitatea inconjuratoare.
Cineva spune: “Nu poti injura clientii care te refuza pentru ca tu esti un negustor prost si nu stii sa-ti vinzi marfa sau, mai rau, nici macar nu esti interesat sa ti-o vinzi.”
Nu despre asta e vorba aici. Pai in lumina celor de mai sus, clientii au apreciat marfa politica a secretarei lui Dragnea, nu? De ce nu i-ar injura o persoana normala si responsabila? Sunt de injurat.
Realitatea este ca povestea asta cu Poporul si dreptatea sa ascunde o tema mai adanca. Si anume teoria implicita ca atat timp cat prostia este exercitata in grupuri majoritare, devine intelepciune premiabila. Despre asta vorbim aici: Prostie si iresponsabilitate exercitata in grupuri mari si cu premeditare. Se implica - printr-un rationament niciodata clar - ca atat timp cat grupul este majoritar si se poate autodeclara ca este sau reprezinta ceva numit “Poporul”, se afla dincolo de bine si rau. Ceva ce prin definite are drepate.
Evident ca nu este asa. Si evident ca asta nu trebuie sa fie interpretat ca un argument anti-democratie. Democratia este in prinicipiu un mecanism neutru de decizie colectiva. Depinde de cine il opereaza si cu ce.
Pe scurt, haide sa fim seriosi. Popoarele gresesc, majoritatile pot gresi. Istoria e plina de astfel de cazuri. Uneori isi revin si corecteaza sau compenseaza greseala, alteori nu, si greseala le este fatala. Este un fapt istoric incontestabil.
In cazul de fata, orice criteriu politic, istoric si de bun simt spune un singur lucru: decizia colectiva luata de societatea romana pe 9 Decembrie 2012 este departe de a reflecta maturitate, responsabilitate si inteligenta politica. Asta e.
Nu e insa prima data cand un popor ia o decizie colectiva ce ridica semne de intrebare serioase cu privire la viitorul sau, sau mai bine zis la capacitatile sale colective de a-si administra cu succes viitorul. Adevarata problema este daca isi mai revine dupa greseala sau nu. Unele popoare au reusit. Altele nu. In ce categorie intra cazul romanesc e greu de spus la aceasta ora.
Ceea ce este sigur, este ca azi 10 Decembrie 2012, unul din miturile national-populiste care strabate ca un fir rosu istoria si retorica noastra publica moderna de 200 de ani -acesta cu Poporul oropsit si infinita sa intelepciune colectiva- e mort, terminat. 
Asa stand lucrurile, cu cat este ingropat mai repede, cu atat mai bine.
Editorial preluat din http://www.blogary.ro


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!