Ion Scaunas

Aflu ca a murit Ion Scaunas, cel care a fost, in vremea lui Ceausescu, directorul OJT Prahova si unul dintre cei mai puternici oameni din judet. Sa-i fie tarana usoara!

Dupa cum am mai scris aici, Ion Scaunas mi-a fost contracandidat in cursa pentru primaria Sinaia si m-a invins fara drept de apel, in turul al doilea. Imi amintesc si acum seara in care am aflat rezultatele. Eram amandoi in curtea primariei, fiecare cu grupul lui de sustinatori. Cand s-au dat cifrele, m-am dus la Scaunas, i-am intins mana si l-am felicitat. Mi s-a parut un gest firesc, de fair play. Nu a zis nimic, doar s-a uitat la mine cu un anumit aer, care mi s-a parut ca spune ceva de genul "ei, pustiule, chiar credeai ca te poti pune cu mine?", apoi mi-a strans mana si asta a fost.

Avusesem pana atunci de-a face cu Ion Scaunas in trei imprejurari. Intai, prin 85, cand cautam un job in Sinaia pentru Luminita, sotia mea. Eram amandoi profesori, eu la Baicoi si ea la Moreni, in Dambovita. Am incercat sa ii gasim ceva la Sinaia. Si ne-a venit ideea cu OJT-ul. Mama a vorbit cu doamna profesoara Podoaba, care il cunostea bine pe Ion Scaunas. S-a dus la el si nu stiu ce discutie au purtat, insa pana la urma raspunsul a fost NU.

Apoi a venit Revolutia si eu m-am apucat sa scot ziarul "Cumpatul" impreuna cu cativa prieteni. Dupa o vreme, m-am pomenit ca ma viziteaza acasa domnul Scaunas si-mi propune sa dezvoltam impreuna ziarul etc. Am fost imediat de acord si am mers la hotelul Palace ca sa stam mai mult de vorba si sa intalnesc cativa oameni. Acei oameni erau niste necunoscuti pentru mine: Viorel Catarama, Dinu Patriciu, Radu Boroianu... Ne-am intalnit intr-un apartament si am discutat despre ziar. Domnii liberali mi-au propus sa preia "Cumpatul", sa investeasca in el etc. Initial am fost de acord, asa ca imediat au dat un comunicat de presa in care anuntau preluarea unui ziar "mic dar puternic" din Sinaia. Catarama mi-a facut legitimatie la "Viitorul Romanesc" pe care-l conducea si uite-asa am devenit ziarist. 

Dupa nu multa vreme, am inteles ca ar fi fost bine sa ma fac liberal ca afacerea sa continue. Asta presupunea sa scriu la comanda diverse lucruri in ziar, ceea ce nu mi-a convenit. Asa ca intreaga combinatie a cazut, mai ales ca exact atunci Catarama, Patriciu si ceilalti ii dadeau lovitura lui Campeanu, infiintand PNL - AT.

A treia intalnire cu Ion Scaunas am avut-o in campanie. Candidam din partea CDR, cu sustinere puternica de la Bucuresti, cand m-am trezit cu telefon de la un anume Ducu din Sinaia, pe care-l stiam bine drept un om care promite fel de fel dar pana la urma nu se tine de cuvant. M-a invitat insistent la sediul societatii turistice pe care o conducea Scaunas, ca sa-mi faca o propunere foarte importanta. M-am dus, bineinteles. Propunerea era simpla: sa il las pe Scaunas sa candideze la primarie din partea CDR, in schimbul promisiunii ca o sa fiu viceprimar. Asta ar fi insemnat o completa bulversare a listelor si a intregii situatii. M-am consultat cu oamenii grei de la Bucuresti - primul fiind Remus Opris. Raspunsul a fost NU. Asadar, eu am ramas candidatul CDR si Ion Scaunas a candidat ca independent, sustinut, insa, de PNL. Cum spuneam, am pierdut glorios. Scaunas mergea cu lozinca "Singurul care nu se joaca" si eu cu "Raul Baz - omul pe care te poti baza". Cei care s-au bazat pe mine au fost cam la jumatate din cei care au preferat sa nu se joace.

Eu am devenit consilier si, din calitatea asta, pot spune ca i-am facut multe zile grele lui Ion Scaunas. M-am opus, impreuna cu taranistii, aproape tuturor proiectelor initiate de el. Astazi recunosc ca am gresit de foarte multe ori. Principiul nostru era sa punem bete in roate, pe ideea ca intotdeauna e vorba de combinatii mafiote din care unii castiga bani negri. Si in felul asta, puneam, de fapt, frana dezvoltarii orasului. Imi aduc si azi aminte cum venea Scaunas cu cate un proiect si noi imediat incepeam sa-l facem franjuri - ca de unde-s banii, ca de ce cu firma X, ca de ce proiectul ala si nu altul etc etc. Astazi, repet, consider ca am gresit foarte mult. Ar fi trebuit sa colaboram si sa dam drumul la orice fel de proiect de dezvoltare. In orice caz, Scaunas s-a dovedit, in toate prilejurile alea, a fi un democrat. Pur si simplu tinea cont de consiliu, discuta, facea lobby, incerca. Spre deosebire de ceea ce aflu ca se intampla la Sinaia de cand este primar Vlad Oprea. 

Anii au trecut si relatia mea cu Ion Scaunas a devenit chiar buna. Mai ales dupa ce a pierdut cursa pentru al doilea mandat in favoarea lui Ion Bucur - cel mai slab primar, in opinia mea, din istoria Sinaii. Din clipa aia eram amandoi consilieri si pot spune ca am avut foarte multe puncte comune de vedere. Lucrurile apar altfel cand esti consilier fata de cum apar cand esti primar. Au fost cativa ani in care am combatut amandoi, umar la umar si l-am ciupit pe Bucur cat am putut - pe buna dreptate, omul nu facea nimic. Lumea il regreta pe Scaunas, dar nu mai aveam ce face.

Imi amintesc cu placere de intalnirile cu Scaunas, ba la Cumpatu, ba la Schiori, ba la Economat, ba la vila Liliana. Aparitia lui era una de exceptie: intotdeauna la costum, aranjat, elegant, cu batista itindu-i-se din buzunarul de la piept, uneori cu floare la butoniera. Vorbea calm, asezat, stia ce spune. Sincer sa fiu, acei ani mi-au schimbat cu mult ideile preconcepute despre oameni cu care intrasem in viata publica in 90.

Cand a fost sa plec la Timisoara, abandonand consiliul si toate celelalte, am avut nevoie de o "pila". Ion Scaunas mi-a pus aceasta pila - gest pentru care nu i-am multumit indeajuns. 

Acum, la moartea lui, nu pot sa spun decat ca a fost un om deosebit pe care, poate, multi nu au stiut sa-l aprecieze cum se cuvine.