O observatie corecta si trista

Chiar daca nu mai fac politica, in fiecare dimineata citesc stirile online. Mai citesc si unul-doua editoriale, ba chiar imi arunc ochii si pe diverse comentarii postate de cititori. Azi am dat peste o observatie corecta si incredibil de trista, facuta de cineva cu nick-ul "rautu". Iata cum suna aceasta remarca:

PSD a ajuns sa fie fractiunea cu orientari liberale in cadrul USL, iar PNL nu este decat extrema stanga, un fel de Romania Mare cu Antonescu pe post de VC Tudor.

Mi se pare o observatie foarte corecta. PNL - partid care ar trebui sa fie varful de lance al celor care promoveaza suprematia legii, separarea puterilor, interventia limitata a statului in societate, a trecut, sub Crin Antonescu, in cealalta parte, ajungand sa fie aliatul PSD si al lui Voiculescu si sa sustina politici contrare insasi fiintei sale politice. Dar nu numai atat, ci a mers mult mai departe decat PSD, adoptand pozitii radicale, de forta, care i-au speriat pe multi din PSD, care si asa sunt satui de asocierea lor permanenta cu ideologia comunista. Ca sa nu mai vorbim de liberalii autentici, care se mai exprima pe ici pe colo, timid, cu teama, stiut fiind ca furia lui Antonescu poate izbucni in orice clipa. Alaturi de Voiculescu, Hrebenciuc, Ion Iliescu si ceilalti dinozauri comunisti, Crin Antonescu a sustinut demiterea in forta a presedintelui Romaniei, decapitarea institutiilor fundamentale, nerespectarea deciziilor CCR, iesirea populatiei in strada etc. Iar cand Europa si SUA au intervenit, aratandu-si stupoarea si ingrijorarea, acelasi Crin Antonescu le-a ripostat violent si obraznic, cu formulari pe care Vadim Tudor probabil ca le conspecteaza. Iata cateva exemple:

"Basescu poate sa coabiteze cu Parchetul General, cu majoritatea CCR, cu serviciile secrete, cu autoritatile internationale, dar nu mai poate coabita cu 7,5 milioane de romani, o majoritate covarsitoare a corpului electoral. Obligatia noastra nu este fata de CCR, fata de Traian Basescu si prietenii lui dinauntru si dinafara, este fata de acesti 7,5 milioane de romani (...) Decizia CCR este nedreapta. Chiar daca respectam decizia CCR si Traian Basescu va redeveni presedinte, pentru noi Traian Basescu nu mai este presedinte legitim al Romaniei, iar noi nu-l recunoastem (...)Vointa a sase politruci a invins vointa poporului roman"

"Nu are nicio obligaţie România să fie rezervaţia în care se poate întâmpla orice, pentru că aşa le convine unora care nu trăiesc în România, care nu plătesc impozite în România, care nu suferă abuzurile pe care românii le suferă începând cu batjocorirea acestui vot. Să-l ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să-i dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului să se joace acolo de-a Băsescu, în România nu"

Cum poate crede cineva ca dupa ce faci astfel de afirmatii, dupa ce te situezi pe astfel de pozitii, mai poti fi perceput ca potrivit demnitatii de presedinte al unui stat european? Nimeni, dar absolut nimeni in UE nu va sta vreodata la aceeasi masa cu un presedinte care vede lucrurile in felul asta.

Dar, in fond, Antonescu s-a exclus de bunavoie din randul oamenilor politici europeni, ramanand un simplu exaltat care a incercat sa poarte o haina mult prea stramta pentru el si, cand cravata a cam inceput sa-l stanjeneasca, a smuls-o de la gat si a aruncat-o cat colo, dezlantuindu-se apoi in vazul tuturor. Pentru mine problema este alta: cum si-a permis Antonescu sa se joace cu imaginea si destinul Partidului National Liberal? Cine i-a spus lui ca are dreptul sa transforme acest partid istoric intr-un fel de anexa a lui Dan Voiculescu? Si de ce tac liberalii autentici? Le e frica? De ce accepta ei conducerea autoritara a unui tiran isteric? Cum mai spera ei sa isi refaca imaginea terfelita de aventura mizerabila in care i-a tîrît Antonescu?