Nu sunt jurist, dar trebuie să recunosc că mă gândesc adesea la chestiuni legate de justiție, legi, principii, drepturi etc. Una dintre ele este următoarea: am eu dreptul să încalc o lege? Spre exemplu, să zicem, legea care interzice expunerea de simboluri naziste. Din punct de vedere legal, e clar că nu am acest drept. Și totuși, nu mă poate împiedica nimeni să scot într-o zi pe geam un steag cu o svastică. Oamenii o să-l vadă, cineva o să anunțe poliția, apoi, după o vreme, mascații vor sparge ușa și mă vor umfla cu steag cu tot. După aia, voi fi dus în fața judecătorilor, care vor decide, cel mai probabil, să mă condamne conform prevederilor legii pe care am încălcat-o.
Din toată povestea asta, eu trag concluzia că nimeni și nimic nu mă poate împiedica să încalc o lege, dacă vreau cu tot dinadinsul și sunt dispus să suport consecințe. Ori, asta nu arată decât că funcționează altceva decât drepturile legale și eu numesc asta posibilități naturale. Prin simplul fapt că m-am născut, am posibilitatea să fac absolut ce vreau eu, ținând sau neținând seama de legile societății în care trăiesc. În mod natural, am posibilitatea de a face absolut ce-mi trece prin cap.
Există însă lucruri pe care nu le pot face, indiferent dacă există sau nu legi pentru asta și indiferent cât de mult aș vrea să le fac. Spre exemplu, nu voi putea să schimb legile matematice: 2+3 o să facă 5 indiferent de ce mi-aș dori eu. Așadar, există niște limite naturale în interiorul cărora pot să-mi exercit voința sau capriciile. În rest, pot să fac sau să nu fac, indiferent ce, după bunul meu plac și consider că am acest drept în mod natural.
Ce mă poate împiedica, atunci să fac lucruri pe care legile comunității le interzic? Un singur lucru: principiile morale. De ce nu fur de la ceilalți? Exclusiv din motive morale. Nu cred că un om cu principii va spune „nu fur pentru că mi-e teamă de pușcărie”. Asta ar însemna că dacă furtul nu ar mai fi pedepsit, ar fura și el fără probleme. Nu, omul moral nu fură pentru că are un principiu pe care-l aplică în toată existența lui.
Ce vreau să zic este că, în cele din urmă, respectarea legilor este o opțiune strict personală. Unii aleg să fie de partea legii, alții să fie de partea cealaltă. Principiile morale sunt cele care fac diferența.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu