Repetentul vasluian

Astazi, Demetru Demetrescu Buzau ar fi implinit 130 de ani. Nici n-ar fi fost cine stie ce, cand te gandesti la unul ca Ion Iliescu, de exemplu, care a sarit binisor de 150. Dar Buzau - cel mai mare scriitor dintre grefieri si cel mai mare grefier dintre scriitori - s-a sinucis la 40 de ani. Nu ca ar fi avut vreun motiv, insa isi inchipuia ca asa trebuie sa sfarseasca orice individ dedat viciului insailarilor fara sens. 

Devenit cunoscut in lumea literara sub pseudonimul Urmuz, acest individ a scris, in totalitate, mai putin decat scrie astazi la romana, intr-un trimestru, un repetent vasluian din clasa a patra. Daca nu ar fi fost lansat de Arghezi - care avea un proces (printre alte cateva zeci) legat de niste drepturi de autor cu vaduva lui Eudoxiu Hurmuzachi, DD Buzau nu ar fi ajuns sa fie pomenit, in anii '40, in celebra lucrare a lui George Calinescu "Istoria literaturii juridice romane de la origini pana in prezent" (de retinut ca initial, marele critic definise scrijeliturile lui Urmuz astfel: "simple elucubratii premeditate, fara un sens mai inalt".) Se stie ca Arghezi a facut eforturi uriase pentru a-l convinge pe DD Buzau sa accepte publicarea insailarilor lui. Iata ce-i scria batranul procesoman: "te rog, alege-ti repede un pseudonim si trimite-mi bucatile asteptate, fara întârziere. Vreau sa-mi rezerv placerea de a te fi publicat eu întâi si îti prezic, în noua si neasteptata d-tale cariera, succese care vor contribui sa-ti sporeasca foloasele functiei de magistrat"

Pana la urma, grefierul a acceptat sa se umple de ridicol si asa se face ca in revista "Mugetul romanesc" a aparut textul intitulat "Palnia si Stamate". Imediat, Ataraxia Hurmuzachi, in varsta de 101 ani, a renuntat la proces si toata lumea a fost de acord ca DD Buzau - Urmuz a intervenit pentru Arghezi la ministrul justitiei Ioan Theodor Florescu care stia sa rezolve astfel de lucruri (altfel nu ar fi ajuns ministru liberal). Dupa numai un an, Urmuz si-a tras un glont in cap, rezolvand in acest fel extrem de multe probleme dintr-un singur foc.

Uite si una dintre celebrele poezii ale lui Urmuz, aparuta in revista "L'ecole", editata de Gogol:

CRONICARI

Fabulă

Cică nişte cronicari

Duceau lipsă de şalvari.

Şi-au rugat pe Rapaport

Să le dea un paşaport.

Rapaport cel drăgălaş

Juca un carambolaj,

Neştiind că-Aristotel

Nu văzuse ostropel.

“Galileu! O, Galileu!

Strigă el atunci mereu –

Nu mai trage de urechi

Ale tale ghete vechi.”

Galileu scoate-o sinteză

Din redingota franceză,

Şi exclamă:”Sarafoff,

Serveşte-te de cartof!”

MORALĂ

Pelicanul sau babiţa.