Azi, Maria stă acasă. E prima zi de manifestare puternică a unei viroze, ori gripe, care încearcă să se instaleze de vreo săptămână. Procedurile sunt clare: am sunat la școală, am anunțat, altfel cei de-acolo intră în panică, pentru că n-au de unde să știe, atunci când un copil lipsește, dacă e acasă ori dacă i s-a întâmplat ceva pe drum. Dacă nu-i anunți, nu trece jumătate de oră și primești telefon de la secretariat și asta chiar nu-ți convine. Iar asta înseamnă, evident, că la nivel de secretariat se știe încă de la prima oră care elevi sunt în școală și care nu.
În România, cel puțin când eram eu profesor, secretariatul nu avea, practic, aproape nicio legătură cu elevii. Cei de-acolo aveau cu totul alte „însărcinări”. Frecvența elevilor era o chestiune care-i privea direct pe diriginți. Dacă un elev lipsea de la școală, profesorii treceau la fiecare oră câte o absență în catalog și, după o vreme, începea scandalul cu dirigintele, care cerea adeverință de la doctor ca să poată motiva absențele. Parte din elevi se alegeau cu nota scăzută la purtare pentru că nu mai aveau de unde lua adeverințe dacă neglijaseră problema. Așa se face că o sumedenie de medici făceau bănuți frumoși de la copii, dându-le „scutiri” retroactiv etc. Consecința? Dezordine și corupție. Și presupun că azi e la fel.
Aici, secretariatul se ocupă cu tot ce înseamnă evidențe, statistici, urmărire, control, organizare etc. Profesorii sunt plătiți pentru altceva: să-i învețe pe copii. Profesorul nu stă, la începutul orei, să strige catalogul, să pună absențe, să comenteze la fiecare „Iar lipsește Ionescu? Știe cineva ceva de el?” și așa să piardă minim cinci minute din oră. Aici, cel puțin la primul nivel, gradele I-V adică, nu există catalog. Dacă Maria lipsește, miss Rowe nu începe nicio anchetă, își vede liniștită de program, pentru că în mintea ei e limpede că secretariatul știe despre ce e vorba și lucrurile merg înainte conform regulamentului școlar.
La noi, auzi teorii de tipul „nu sunt toți la fel, unii sunt așa, alții sunt cumva, mai sunt și din cei altcumva și noi trebuie să ținem seama de fiecare, să lucrăm diversificat”. Astea sunt rămășițele din vremea când „cumva” însemna copilul cu origine sănătoasă, adică părinți muncitori sau agricultori, talpa țării, iar „altcumva” însemna copilul de reacționari, de intelectuali, de dușmani ai poporului. Ăla da lucru diferențiat - unii erau ținuți numai în favoruri, ceilalți, de multe ori, nici nu aveau dreptul să meargă la școală. Când eram eu profesor la Sinaia și un elev făcea câte una lată, numai ce-i auzeai pe toți prin cancelarie: „Al cui e, a lu' Georgescu? Da? A lu' Georgescu ăla care a lucrat la MEFIN? Ah, a lu' Georgescu de la Palace, am înțeles”. Și de cele mai multe ori, dacă era al cuiva important, primea tratament special. Așa se face că la un moment dat, fata unuia dintre cei grei, profesor și el, ba chiar mai mult decât atât, director pe viață, a rămas gravidă, însă lucrurile s-au aflat abia după ce ea a terminat liceul, când nu i se mai putea întâmpla nimic (pe vremea aia, fetele care rămâneau gravide erau date afară din școală).
Aici, sistemul merge ca uns, fiecare își vede de felia lui, nu se fac discriminări de niciun fel. Se lucrează și aici diferențiat, pentru că unii învață mai repede și alții mai încet, așa că fiecare profesor pune accentele în mod diferit. Dar atât. N-o să auzi că X a lipsit de la școală și nu i s-au contabilizat absențele, n-o să auzi că Y a făcut-o lată dar cazul s-a mușamalizat etc. Sistemul funcționează și cam asta e tot ce trebuie spus.
Dar să revin la Maria: după ce se va face bine, va reveni la școală. Și nimeni nu-i va cere niciun fel de „scutire”. Însă va trebui să aducă o hârtie de la medicul de familie, din care să rezulte că este aptă să reînceapă școala. Așadar, răspunderea e la doctor: dacă emite un certificat fals și copilul merge la școală pe baza lui, apoi molipsește alți copii, doctorul mincinos e numai bun de plată și, în funcție de gravitatea consecințelor minciunii lui, poate să-și piardă inclusiv dreptul de a profesa.
La noi, auzi teorii de tipul „nu sunt toți la fel, unii sunt așa, alții sunt cumva, mai sunt și din cei altcumva și noi trebuie să ținem seama de fiecare, să lucrăm diversificat”. Astea sunt rămășițele din vremea când „cumva” însemna copilul cu origine sănătoasă, adică părinți muncitori sau agricultori, talpa țării, iar „altcumva” însemna copilul de reacționari, de intelectuali, de dușmani ai poporului. Ăla da lucru diferențiat - unii erau ținuți numai în favoruri, ceilalți, de multe ori, nici nu aveau dreptul să meargă la școală. Când eram eu profesor la Sinaia și un elev făcea câte una lată, numai ce-i auzeai pe toți prin cancelarie: „Al cui e, a lu' Georgescu? Da? A lu' Georgescu ăla care a lucrat la MEFIN? Ah, a lu' Georgescu de la Palace, am înțeles”. Și de cele mai multe ori, dacă era al cuiva important, primea tratament special. Așa se face că la un moment dat, fata unuia dintre cei grei, profesor și el, ba chiar mai mult decât atât, director pe viață, a rămas gravidă, însă lucrurile s-au aflat abia după ce ea a terminat liceul, când nu i se mai putea întâmpla nimic (pe vremea aia, fetele care rămâneau gravide erau date afară din școală).
Aici, sistemul merge ca uns, fiecare își vede de felia lui, nu se fac discriminări de niciun fel. Se lucrează și aici diferențiat, pentru că unii învață mai repede și alții mai încet, așa că fiecare profesor pune accentele în mod diferit. Dar atât. N-o să auzi că X a lipsit de la școală și nu i s-au contabilizat absențele, n-o să auzi că Y a făcut-o lată dar cazul s-a mușamalizat etc. Sistemul funcționează și cam asta e tot ce trebuie spus.
Dar să revin la Maria: după ce se va face bine, va reveni la școală. Și nimeni nu-i va cere niciun fel de „scutire”. Însă va trebui să aducă o hârtie de la medicul de familie, din care să rezulte că este aptă să reînceapă școala. Așadar, răspunderea e la doctor: dacă emite un certificat fals și copilul merge la școală pe baza lui, apoi molipsește alți copii, doctorul mincinos e numai bun de plată și, în funcție de gravitatea consecințelor minciunii lui, poate să-și piardă inclusiv dreptul de a profesa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu