luni, 12 noiembrie 2012

Minte îngustă

Trebuie să recunosc că încă de mic am fost greu de cap, în ciuda impresiei generale că eram băiat isteț. Două exemple îmi vin în minte gândindu-mă la treaba asta. Când aveam vreo 5 - 6 ani, locuiam cu ai mei într-un mic apartament din Vila Cârstea. Nu era înghesuială urbană ca azi la Sinaia. În spatele casei erau niște poieni imense, care s-au vândut după 89 pe bani grei. Prin anii '60, acolo mă jucam eu, cu băieții din zonă. Găseam tot felul de lucruri care mi se păreau interesante și descopeream în fiecare zi câte ceva important despre lume și viață.
În marginea uneia dintre poienile alea erau tufe de toate felurile, printre care unele încărcate de niște bobițe mici și albicioase. Eu, deschis la orice noutate, aș fi vrut să mănânc bobițele alea, dar unul dintre ceilalți copii mi-a zis „Băi, dacă mănânci din astea faci catrenu', stai în banca ta”. Sigur că n-am mâncat, însă multă vreme m-a chinuit întrebarea: ce-o fi aia să faci catrenu'? Mă gândeam că dacă înghit niște bobițe, o să produc instantaneu un catren ca alea pe care le auzeam recitate la radio, la celebra emisiune „Unda veselă”. Apoi m-am gândit că a face catrenu' e ceva similar cu a face socoteala și asta parcă avea mai mult sens - dacă mâncam, îmi încheiam socotelile cu viața. Și multă vreme am rămas în stadiul acela, fără să-mi treacă nicio clipă prin cap că era vorba despre a face „ca trenul”. Al doilea exemplu de minte îngustă pe care mi-l amintesc e ceva mai târziu - trebuie că aveam vreo 14-15 ani. Locuiam pe strada Pompieri, în altă parte a orașului și aveam cu totul alți prieteni. Unii dintre ei mergeau la școală cu trenul, se suiau în gara mare și coborau la Halta Sinaia. Mi se întâmpla să merg cu ei la gară ca să mai discutăm pe drum și mereu îl auzeam pe câte unul zicând că merge cu naşu'. Azi așa, mâine așa, până când l-am întrebat, cred că pe Nicu Buric: „băi, dar toți aveți naşi pe trenuri?” Atunci am aflat eu că naşu' i se spunea, generic, oricărui controlor de bilete și că a merge cu naşu' însemna să nu dai cinci lei pe bilet ci să-i dai doi lei controlorului.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!