Tăvălugul

Primesc în mail, pe lângă tot felul de reţete de viaţă lungă, de perle ale înţelepciunii universale, de imagini pho sau ne-photoshopate, primesc, aşadar, diverse poze făcute de diverşi oameni în diverse locuri, în care se poate vedea cât de frumoasă este planeta, cât de bine se întrepătrund elementele fundamentale - apa, focul, pământul, aerul, ce combinaţii de culori crează natura, ce peisaje idilice există pretutindeni în lume etc etc.
Una din pozele astea îi aparţine fotografului Adrian Petrişor şi arată aşa:

După cum se vede, în poză apare numele autorului şi linkul către blogul lui. M-am dus, aşadar, să văd blogul şi am găsit acolo o sumedenie de alte poze cu peisaje de toamnă, toate încântătoare, ca să zic aşa. În plus, am aflat că pozele au fost făcute în Apuseni, în timp ce omul se deplasa către satul Arsura.

Bun, până aici nimic deosebit: un băiat îndrăgostit de munte şi de fotografie se duce şi face poze frumoase, apoi le urcă pe blogul lui. Apoi, ca să se facă cunoscut, pune pozele într-un mesaj pe care îl trimite prietenilor lui sau, mai degrabă, tuturor celor care i-au trimis lui, la un moment dat, mesaje conţinând zeci şi sute de adrese de mail care au primit acelaşi conţinut. Dacă nu are chef să facă asta, apelează la unii dintre cei care se ocupă cu listele de adrese (cum ar fi doamnele şi domnişoarele sensibile care trimit şi re-trimit în cele patru zări mailuri cu pisicuţe, iepuraşi, răsărituri, apusuri, păduri, floricele, inimi roz, îngeraşi, însoţite invariabil de comentarii succinte de genul "minunat" sau "încântător".) Acele persoane vor trimite poza băiatului pasionat de fotografie tuturor listelor pe care le au în inbox şi vor adauga acolo, la final, îndemnul: "Dacă şi tu consideri că aceste minunate peisaje merită să fie văzute de cât mai multă lume, trimite acest mail la cel puţin 20 de persoane". Şi gata, tăvălugul a pornit.

Acum, eu nu zic că Adrian Petrişor a apelat la specialiştii în pornirea tăvălugului. E foarte posibil ca o domnişoară sensibilă să fi descoperit blogul lui din întâmplare şi să-i fi plăcut atât de mult încât s-a decis să pornească tăvălugul din proprie iniţiativă. Nici nu mă interesează prea tare, la urma urmei. Pozele sunt frumoase şi merită privite. Aşa că, în felul meu, iată, din proprie iniţiativă şi fără a fi o domnişoară sensibilă, m-am gândit să le fac şi eu ceva reclamă.