Legenda bivolului
Un om era dator unui popă 6 lei. Popa, om rău la suflet, mereu îi scotea ochii pentru acei bani, încât bietul datornic nu ştia ce să facă.
- Doamne, Doamne, de-aş găsi undeva nişte bani să-i dau preotului! - a zis omul necăjit.
Fiindu-i milă de el, Dumnezeu a trimis pe pământ un înger cu un sac de bani, pe care l-a pus în drumul omului. Bucuros, acesta a pus sacul în spinare şi a plecat cu el acasă.
- Doamne, Doamne, de-aş găsi undeva nişte bani să-i dau preotului! - a zis omul necăjit.
Fiindu-i milă de el, Dumnezeu a trimis pe pământ un înger cu un sac de bani, pe care l-a pus în drumul omului. Bucuros, acesta a pus sacul în spinare şi a plecat cu el acasă.
A luat 10 lei şi s-a dus cu ei la preot ca să i-i schimbe. Mirat, preotul l-a întrebat de unde are bani. Când a aflat ce noroc a dat peste om, popa a alergat de a tăiat un bivol, i-a jupuit pielea cu coarne cu tot, s-a îmbrăcat cu ea şi a mers la uşa omului, zicându-i:
- Dă-mi banii, că sunt ai mei! De ce i-ai luat din drum?
Speriat de moarte, omul i-a dat sacul cu bani. Popa l-a luat şi a fugit cu el acasă. Când să dea însă pielea de bivol jos de pe dânsul, a văzut că nu reuşeşte, deoarece aceasta se lipise de trupul lui. A căutat repede cărţi pentru a vedea cum trebuie să procedeze pentru a scăpa de belea. În cărţi scria că trebuie să ducă banii înapoi. A luat, atunci, preotul sacul cu bani şi s-a întors la casa omului, spunându-i acestuia că n-a vrut decât să facă o glumă. A pornit înapoi spre casă şi a încercat din nou să-şi scoată pielea, dar aceasta nu s-a dezlipit, iar popa a rămas bivol până în ziua de astăzi.
Culeasă de Rodica Birău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu