Eram în clasa a cincea și, ca mai toți băieții de vârsta mea din acei ani, mă gândeam mult și des la fete (ca să nu zic femei). Visul vieții mele era să văd un nud feminin în carne și oase. În vremea aia, nici nu-ți puteai imagina să vezi așa ceva la televizor, ori într-o revistă. Așa că deh, fantezia mea lucra intens.
Și ce să vezi? Într-o zi, nu știu cum vine vorba de treburile astea și un coleg de clasă, un căminar pe nume Dumitrașcu, îmi zice că are el în cameră, bine ascunsă, o poză cu o femeie complet goală. "Băi, ești sigur că n-are nicio haină pe ea?" îl tot întrebam eu. "Sigur, sigur, ce dracu! Am decupat-o dintr-o revistă" zicea Dumitrașcu. În cele din urmă, a promis că aduce poza la școală și - culmea culmilor - mi-o și face cadou, că lui îi e frică să nu-l prindă nea Moldo (pedagogul) cu ea și altele. Buuuuuuun.
N-are rost să mai spun că în seara dinaintea marelui eveniment, când, adică, urma să vină Dumitrașcu cu poza, n-am mai putut să mă gândesc la nimic altceva. Probabil că am și visat la temă, dar asta chiar nu-mi mai amintesc.
Și vine dimineața. Ajung primul la școală, stau ca pe ghimpi, văd sosind alți căminari și îi întreb de Dumitrașcu; ei nu știu ce să-mi răspundă... Până la urmă iată-l pe eroul meu! Se apropie cu mersul lui legănat, mă trage deoparte, apoi scoate din ghiozdan un caiet și, dintre filele lui extrage POZA, împăturită. Nu mai am răbdare, o despăturesc chiar acolo, pe loc și o privesc. Priviți-o și voi:
 |
| Botticelli - Nașterea lui Venus |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu