Sudentul risipitor

Imi vine din nou in minte parabola fiului risipitor. E vorba acolo de un tip care isi ia partea cuvenita din averea familiei si pleaca in alta tara, unde risipeste tot. Pana la urma ajunge porcar si traieste de pe-o zi pe alta. Venindu-i mintea la cap, se intoarce la tatal sau, care il primeste cu mare bucurie si pune de-un ospat urias la care taie "vitelul cel gras", spre mahnirea celuilalt fiu, care, desi a fost cuminte si ascultator, n-a primit si el vreodata macar un amarat de ied ca sa-l taie si sa se ospateze cu prietenii. Dar tatal ii spune: "Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt. Trebuia insa sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat".

Intamplari de tipul asta se petrec necontenit. Fiecare dintre noi trece prin ele, chiar daca de multe ori nici nu-si da seama. Iata, imi amintesc acum de primul meu an de facultate si de profesorul Nicolae Radu - sa-i fie tarana usoara. Faceam cu el algebra, materie care imi placea cu adevarat, numai ca nu invatam - mai atractive erau chefurile cu baietii prin carciumi ca Tismana ori Codrii Cosminului si diverse aventuri mai mult sau mai putin galante. In primul semestru invatasem, ca orice boboc care credea ca facultatea e locul unde omul trebuie sa fie serios si responsabil, unde cei care au dat examen sunt oameni interesati sa invete si sa-si pregateasca viitorul. Dar nu mi-a trebuit mult pana sa ma "inhaitez" cu tot felul de derbedei care isi amanau examenele, care chiuleau, care invatau in sesiune, care nu se gandeau decat cum sa fenteze si care isi petreceau nopti intregi la chefuri sau la bridge. Asa ca in semestrul doi, cand ajungeam pe la cate un seminar, praf de obosit si se apuca profesorul sa ma intrebe cate ceva, habar nu aveam ce sa raspund. In ce-l priveste pe Nicolae Radu, ajunsese sa ma dea exemplu negativ. Il intreba pe careva cate o definitie sau cine mai stie ce, respectivul nu stia sa raspunda si Radu il lua la rost: "De ce nu inveti? Hmmm? Vrei sa ajungi ca studentul Baz?".

Nu neaparat din cauza asta, dar la un moment dat m-am trezit si m-am pus pe invatat. Se apropia sesiunea si n-aveam de gand sa raman cu restante. M-am apucat sa ma afirm pe la seminarii, nu mai chiuleam, ieseam la tabla etc. Ma intorsesem, cum s-ar zice, precum fiul risipitor. Urmarea a fost ca Nicolae Radu a inceput sa ma dea exemplu pozitiv, ceea ce m-a facut sa ma umflu in pene precum un curcan. Pana la urma, am luat 10 la algebra, lucru de care am fost tare bucuros. 

Iata deci ca nu e rau deloc sa fii fiu risipitor, cu conditia sa te trezesti la un moment dat. Si, desigur, ca "tatal" la care te intorci sa fie un intelept. Pentru ca altfel, nu-i exclus sa te trezesti ca incepe sa strige la tine: "Ce, crezi ca merge asa? Ai facut ce-ai vrut, ti-ai batut joc si acum vii la mine cu coada intre picioare? Sa te duci pe unde-ai umblat, nu vreau sa te mai vad".