Faceti-va bine (228)

Pătlăgica roşie

Denumire ştiinţifică: Lycopersicum esculentum.

Denumiri populare: roşie, tomată.

Prezentare. Pătlăgica roşie face parte din familia solanaceelor, fiind originară din America de Sud. Este o plantă puternică, înaltă uneori de peste un metru, cu frunze penate, asimetrice şi flori galbene. Fructul este binecunoscuta roşie. Aceasta are o valoare medicinală dovedită, incaşii – primii cultivatori de roşii – folosind-o în terapiile lor secrete. În diete şi terapii, pătlăgica roşie este uşor şi eficient de utilizat, mai ales sub formă de suc.

Substanţe active importante: o substanţă specifică numită licopină, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, magneziu, zinc, cupru, iod, vitaminele A, C, E şi K, hidraţi de carbon, protide, acizi organici – citric, malic, pectic.

Întrebuinţări. Studiile făcute de specialişti au dovedit că pătlăgica roşie are un rol important în profilaxia bolilor cardiovasculare şi chiar în ameliorarea acestora. Pătlăgelele roşii sunt utilizate şi în curele de slăbire, în diete împotriva dislipidemiilor, în inapetenţă, avitaminoze, stări congestive, hipervâscozitate sanguină, gută, reumatism, afecţiuni ale tractului gastro-intestinal. Mai nou, s-a descoperit că licopina are şi acţiune anticancerigenă, fiind un puternic antioxidant şi inhibitor al radicalilor liberi, cei care provoacă boala canceroasă. Roşia este reconfortantă şi remineralizantă. Fiind un aliment uşor, nu solicită intens sistemul digestiv şi nici celelalte sisteme ale organismului. Totuşi, specialiştii recomandă ca terapiile cu pătlăgele roşii să nu depăşească o lună. Preparatele din pătlăgele roşii sunt folosite şi în tratamente dermatologice şi aplicaţii cosmetice. De exemplu, acneea se poate combate şi prin aplicarea de felii de pătlăgele roşii pe faţă.

Pătlăgica vânătă

Denumire ştiinţifică: Solanum meiongena.

Denumire populară: vânătă.

Prezentare. Pătlăgica vânătă, pe scurt vânăta, este originară din subcontinentul indian şi aparţine de familia solanaceelor. Vânăta are o înfăţişare viguroasă, caracteristică plantelor din zonele calde. Dezvoltarea acestei plante este anuală. Tulpina ei creşte până la 1,20 metri înălţime. Frunzele sunt mari şi cărnoase, iar florile au culoare violet. Vânăta înfloreşte pe toată perioada verii. Fructul este acea bacă foarte mare şi consistentă, cunoscută sub numele de vânătă. Valoare medicinală au fructul şi frunzele. Fructele se gătesc, iar din frunze se prepară cataplasme, utilizate în tratarea unor afecţiuni dermatologice. 

Substanţe active importante: potasiu (în cantitate mare), sodiu, calciu, fosfor, fier, sulf, mangan, cupru, iod, vitaminele C, A, B1, B2, glucide, lipide, protide. Dacă nu este îndeajuns de coaptă, vânăta conţine o substanţă toxică numită solanină, substanţă care se găseşte şi în cartofii lăsaţi la lumină (aceştia capătă culoarea verde), precum şi în germenii de cartofi.

Întrebuinţări. Pătlăgica vânătă are o serie de proprietăţi medicinale, reduse, e adevărat, dar nu de neglijat, mai ales că este vorba despre un aliment accesibil şi plăcut la consum. Consumul de vinete poate duce la o ameliorare în suferinţe precum bolile cardiovasculare, în boli ale articulaţiilor, în disfuncţii ale rinichilor şi ale ficatului. Vinetele sunt un agent de ardere a grăsimilor, fiind, prin urmare, recomandate în dislipidemii. Această importantă proprietate este potenţată şi de faptul că vânăta îmbunătăţeşte activitatea ficatului şi măreşte secreţia bilei. Pătlăgica vânătă are o importanţă deosebită în tratamente privind obezitatea, celulita, colesterolul, diabetul. Vânăta revigorează organismul, fiind un stimulent al multor funcţii importante, inclusiv cea digestivă.